A trecut (prea) multa vreme de cand am uitat sa ma mai bucur in cel mai frumos timp liber de o seara de duminica: mergand la teatru. Asa ca am profitat de ocazia de a ma reintalni cu mari actori ai teatrului romanesc si mi-am simtit din nou sufletul inalt vizionand piesa MOLTO, GRAN` IMPRESSIONE, intr-o distributie de zile mari, pe scena Teatrului I.L.Caragiale: Mircea Albulescu, Ileana Stana Ionescu, Ilinca Goia, Monica Davidescu, asta ca sa ii enumar pe cativa dintre ei.
Si a fost, intradevar, o seara de neuitat! Cu o piesa clasica, povestind despre inceputurile teatrului romanesc, presarata cu momente de umor si dramatism si, de asemenea, plina de talc.
E uimitor cum actorii te determina ca, intr-o secunda, sa treci de la rasul spumos la reflectia adanca! Si apoi, e o binecuvantare sa vezi actorii nostri de aur, alaturi de colegii lor mai tineri. O impletire de experienta cu prospetime, de relaxare cu emotie intr-un decor al anilor 1800.
Pana la urma insasi viata este o piesa de teatru, fiecare jucam un rol principal in propria piesa si multe, multe roluri, mai mult sau mai putin importante, in piesele celor din jurul nostru. Paradoxal, insa, intelegem mai bine ceea ce se petrece pe scena cand suntem doar spectatori si, de mult prea multe ori, uitam rolul pe care il jucam in propria viata.
A fost o piesa cu adevarat minunata si, daca actorii s-ar fi costumat in hainele vremurilor noastre, textul ar putea sa ramana acelasi si lucrurile sa se fi petrecut in prezent. Actuala si clasica, pentru ca de cand ne stim acest popor a avut un talent deosebit de a considera ca tot ce e strain e mai bun decat ceea ce este romanesc. De cand suntem incercam sa ii imitam pe altii si sa ne ignoram propriile valori. Avem un talent innascut pentru asta!
Mi-am promis ca de acum inainte orice intalnire cu capitala sa insemne si o intalnire cu teatrul. Sper sa reusesc, daca nu singura pierdere este, cu siguranta, a mea!
