Se apropie ziua de 1 decembrie și deja încep glumele sau micile înțepături din spațiul virtual despre cum unii sunt patrioți doar de ziua națională. Iar eu mă tot întreb cine e mai ipocrit: cel ce simte nevoia să coloreze printr-o postare un colț de tricolor de ziua țării sale sau cel care se uită cu neîncredere la primul descris?
Dragul meu român, dacă vrei să postezi de ziua țării tale toate poeziile patriotice, îți mulțumesc! Dacă simți nevoia să schimbi poza de profil cu tricolorul nostru sfânt, îți mulțumesc! Dacă simți să umpli pagina ta cu toate cântecele patriotice, îți mulțumesc! Și te rog eu, iartă-i pe cei care deja te ceartă pentru că o faci, sigur și ei simt un fior când aud, văd sau citesc despre cum ne iubim, fiecare cum știm mai bine, țara! Ipocrizia lor e doar de la faptul că în ultimii prea mulți ani am fost împiniși să fim mai întâi europeni, oameni “noi”, orice altceva decât români. Dar stai liniștit, sub orice poleială a lor bate tot o inimă de român!
La mulți ani, România mea frumoasă! Sper cu fiecare zi să te scuturi de tot ce nu îți face bine și să ne reînveți să fim mândri de tot ce ne-au lăsat ai noștri care te-au iubit și te iubesc așa cum meriți, din suflet și necondiționat!
