Durere. In limba romana

Ma revolta...

...ma revolta ce s-a intamplat in Paris si nu pot, chiar nu pot sa ma prefac ca ziua de ieri nu a schimbat ceva in structura mea de om. La fel cum #Colectiv a facut-o in urma cu prea putin, mult prea putin timp...

...ma revolta neputinta de a intelege ce nu e de inteles si o pornire launtrica de a schimba ceva, cumva, pe care sunt constienta ca toti semenii mei o simt in zilele astea prea triste si prea apasatoare...

Am fost de atatea ori in cluburi din Bucuresti, am fost la un pas de a-mi sarbatori ziua de nastere de peste doar cateva zile anul acesta printr-o mini-vacanta  in Paris... Simt ca am fost cumva oricare dintre cei arsi in Bucuresti sau impuscati in Paris. Si simt ca ma cutremura neputinta si durerea pe care le traiesc deopotriva fata de oricare din cele doua groaznice momente...

Am constientizat, cred destul de repede, pe cand viata a inceput sa muste inca timid din mine, ca singura noastra sansa ca oameni este sa incercam sa nu devenim mai rai cu fiecare experienta de viata negativa si inerenta. Bine, ideal este SI RAMANE -oricat de siropos ar parea pentru cei "duri" - sa devenim mai buni. Dar sa ne multimim macar  cu "sa nu devenim mai rai"...

...si totusi, ma revolta... Ca azi mai sunt oameni care judeca alti oameni de ce si-au schimbat, de exemplu, poza de profil cu steagul Frantei si nu au facut-o cu #Colectiv... Ca INCA in fata terorii evidente care poate sa se intample  maine cu tine sau cu mine, in Romania sau oriunde altundeva, unii care sunt modele de urmat pentru altii, joaca inutilul rol de "Gica contra". Si,in loc sa simta ca orice empatie vine din suflet si face bine, comenteaza o chestiune de cord si nu de cont... Facebook a creat posibilitatea de a-ti schimba extrem de usor poza de profil intr-una in culorile steagului Frantei. Si multi dintre romani, cu siguranta atinsi la cord de ce se intampla in Paris, au ales sa isi schimbe poza de profil. Sunt ei mai putin romani?! I-a durut mai putin ce s-a intamplat in Bucuresti, in 30 octombrie?


Confundam deja cam des si cam mult un spatiu virtual in care TOTI etalam fix ce vrem din vietile noastre cu ceea ce foarte putini oameni pentru fiecare dintre noi ajung sa inteleaga: sufletul nostru. Acolo sunt convinsa ca, dincolo de poza de profil, sunt chestiuni cu adevarat definitorii si infinit mai importante pentru fiinta umana pe care o intruchipam fiecare... Si zau ca asta nu se vede pe Facebook!!!

...ma revolta ipocrizia... Si aia postata pe Facebook cel mai des prin citate din limba engelza, nu scrise macar in a noastra limba romana...


Doare prea tare ce tocmai traim. Ce-ar fi sa ne iertam cu adevarat toti pe toti? Sau macar sa incercam sa ne toleram? Macar durerea?...Macar durerea...

O vină COLECTIVĂ......

Mă doare sufletul cu fiecare om care a ars si apoi s-a stins ... Și încă se mai sting. Și mă uit la cum se aruncă vina în stânga și în dreapta.

Ce nu întelegeți, oameni buni? Tineri care sunteți acum în stradă, oameni maturi care alegeți să dați vina pe toți: pe politicieni, pe institții, pe patroni, pe biserici etc?

În focul acela din vinerea neagră toți am fost o scânteie. TOȚI purtăm vina scrumului ce s-a ales de semeni ai noștri. TOȚI suntem vinovați, scântei mai mari sau mai mici, pentru că NOI am ales oamenii care ne conduc, NOI am trecut nepâsâtori pe lângă nedreptățile pe care le vedem zilnic și alegem să le ignorăm. NOI nu am știut să nu dăm niciodată șpagă sau să facem ceva, un demers firesc și legal, când am aflat despre alții care au ajuns în posturi pe șpagă sau nepotisme și acum ne mirăm că e plină țara de
incompetenți. Că funcționăm fără avize. NOI i-am lăsat să devină pe politicieni monștrii de care azi ne îngrozim. Și nu doar i-am lăsat, I-AM CREAT și acum nu mai știm ce să alegem și confundăm politicianul care ni se pare că ne poate salva cu un discurs emoționant. Dar tot NOI suntem și cei care acum am aflat, părinți fiind, că școlile și grădinițele noastre pot fi oricând capcane ale focului pentru copii noștri. Și ce facem?

...Acum mai avem o capcană în plus de evitat: or să fie atât de mulți profeți mincinoși ce se vor ridica în numele Colectiv, ce și-au creat partide și deja ne învață despre "o altă societate", în care din păcate nici ei nu cred... Să ne ajute Dumnezeu să nu îi lăsăm să profite de vulnerabilitatea imensă care înseamnă zilele astea România...

Cea mai reală schimbare care ne poate salva - POATE SINGURA - vine din noi și se numește RESPONSABILITATE, se numește IMPLICARE în viața de zi cu zi a cartierului în care locuim, a orașului, a țării. Să reînvățăm să iubim țara asta sau  măcar să o respectăm. Să ne amintim să citim mai mult ca să pricepem mai mult ce se întâmplă în jurul nostru sau măcar să scriem corect TOȚI  în limba noastră maternă. Și mâine să nu devenim altfel oi. Sau forme fără fond. 

E plină țara de muncuri de țigară și gunoi aruncat de un seamăn al nostru căruia nu îi pasă. Și de alți n semeni care l-au văzut și au trecut mai departe nepăsători. Și înainte să învățăm să nu mai aruncăm o hârtie mototolită întâmplător, va trebui să învățăm să le ridicăm de jos pe cele deja aruncate.

 Singura noastră șansă e să ne conștientizăm propria vină. Și apoi fiecare în viețile noastre să devenim mai responsabili. Să REACȚIONĂM când ceva nu funcționează în societate, nu să dăm vina pe ALȚII... ALȚII SUNTEM TOT NOI!



SĂ NE AJUTE DUMNEZEU SĂ NE IERTĂM, PENTRU CĂ AM FOST TOȚI NEPĂSĂTORI!!!!