Cat poate să îmi placă starea de sfârșit de vară!!! Anotimpul ăsta al amintirilor se apropie de final parcă an de an așa de frumos, cu soare mult, dar nu atât de arzător încât să te supere, cu un cer senin și tot mai albastru, iar Sibiul îmi pare din ce în ce mai frumos, când la orice oră poți să îți savurezi ceaiul sau cafeaua liniștit, în ritm de concerte de muzică simfonică și de prietenie regăsită după concedii care ne separă doar ca să ne reunescă în prag de final de anotimpul făcut ca să ne ducem visele prin alte locuri!
Și totuși, cel mai bine e acasă! Să pleci ca să te întorci apoi, să rămâi ca să trăiești zi de zi aici, unde și aerul și oamenii în cunoști atât de bine!
Un Alifantis regăsit, o porție de găluște cu prune - deliciul copilului din noi - și gata, pot spune ”start” așteptărilor pe care doar toamna le face prezente. Aproape că poți simți deja, în serile tot mai lungi și mai reci, cum frunzele încep să devină flori de toamnă...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Doamne, cum zboară timpul și ce frumos cresc aripile copilașilor din jurul nostru! Azi e despre ultima zi de grădiniță a Ilincăi. Și parcă ... -
Se apropie sărbătorile pascale, dar afară e un soi de iarnă cu răzlețe ore (sau minute?) de primăvară care ne invită mai de grabă să stăm l...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu