O seară dulce de vineri, cu o vizită la ai noștri dintre cei dragi și nu multi pe care îi avem. “Întâmplarea” face ca tocmai ei să fie cei care în ultimi ani ne-au tot dat - și am profitat din plin - șansa să ne vedem și mai ales să îi auzim pe Nicu Covaci și Phoenix de azi…
A început să plouă din senin. O dată. Încă o dată… La un moment dat am povestit de cum Nicu Covaci nu e bine… Iar a început ploaia…Nu s-a mai oprit…
Apus peste apus, ce iute trece timpul
Și zorile s-au dus, ce rece bate vântul!
…
Căci timpul vostru s-a scurs
În umbra marelui urs
Dar ghearele v-au rămas în orice-îmbrățișare
Astăzi doare sărutul pe obraz
Dar dați-mi viața-napoi
Ce-am risipit pentru voi!
Şi timpul vostru s-a scurs
În umbra marelui urs…
Azi doare…
Fie să renască!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu