luni, 12 septembrie 2011

Egiptul - prime impresii

4 septembrie 2011



De ieri suntem in Egipt... Acum e dimineata, stau pe balconul camerei noastre si am senzatia aceea ca imi vine sa plang de tot: de incantarea de a ajunge intr-o lume dintotdeauna mistica, pe care am crescut citind-o, fara sa cred pe atunci ca voi avea vreodata acces la ea. Hotelul unde suntem cazati este de un lux nemasurat la prima vedere, desi un ochi nu foarte critic ii descopera multe imperfectiuni.


Insa coplesitor, oricum. In fata mea este o piscina cu palmieri si multe, multe feluri de sezlonguri, fotolii, canapele, toate comode doar cand te uiti la ele, predominant albe, in contrast cu cerul de un albastru infierbantat, apa si mai albastra, dar muta... si in rest liniste. O liniste pe care nu mi-o doream atat de puternica, pentru ca te face cumva sa iti auzi toate gandurile ca si cum ar striga, iar eu sunt in concediu...

Abia astept sa ajungem la Piramide!!!! Imi tot vin in minte de cand am ajuns aici versurile lui Eminescu: " Piramidele-nvechite urca-n cer varful lor mare..." Si abia astept sa facem scufundari, sa innotam poate cu delfinii si... Si sa ma relaxez ... 



Inca ma resimt dupa emotiile zborului de pana aici. Pentru ca, imi place sa cred, fiind un om cu picioarele pe pamant, avionul va fi el cel mai sigur mijloc de transport, dar pentru mine e in primul rand cel mai stresant! Imi place senzatia pe care o am cand ajungem sus si ti se pare ca lumea e a ta, iar imaginile care ti se infatiseaza sunt impresionante, unice, te fac sa nu iti mai dezlipesti ochii de la ele, dar pana acolo... Brrr... Si apoi aterizarea... Uff... Dar mai am 7 zile pana la o noua portie de stres...


In urma cu doar cateva ore am avut si cea mai frumoasa experienta de pana acum: am innotat prin jurul recifului de corali, cu pestii cei mai colorati si mai prietenosi, frumosi si curiosi si ei, poate la fel ca mine... Desi eram constienta ca sunt sub apa, primul lucru cand am intrat in apa de sus aparent banala, a fost sa exclam: "Uaaaaa!!!", precum un copil.  In rest, incantare...



PS: Randurile de mai sus le-am scris in timp ce traiam experienta descoperirii Egiptului. In fiecare zi incepand de azi voi incerca sa redau ceea ce am scris acolo, aproape in fiecare zi, cu bune si rele, iar apoi concluzia...

Niciun comentariu:

Semne bune anul are - 2026 și troiene de zăpadă, ca în copilărie :)

 Zăpadăăăăă, zăpadă ca în povești! Oferită generos de primele zile din 2026, spre încântarea copiilor și a ...copiilor mai mari care se înto...