... si azi le-am vazut, in toata splendoarea lor!!!! Ma uit la poze si nu imi vine sa cred ca acum doar cateva ore am fost langa ele, le-am trait cu toata fiinta si toate asteptarile mele nu au fost in zadar... Primul lucru pe care l-am facut a fost sa le recit versurile lui Eminescu... M-au coplesit si am acum senzatia ca am lasat acolo o parte din mine...
Am plecat mai departe, cu soarele tot mai neindurator, spre o alta destinatie, o prezentare de parfumuri si esente, care poate mi s-ar fi parut interesanta in orice alta zi a vietii, dar azi a fost doar o punte spre marea si asteptata vedere a Piramidelor. Si totusi, mi-a ramas un miros de lotus , floarea dragostei, pe care mi l-am intiparit cumva in fiinta, convinsa ca il voi redescoperi...
Am iesit din Cairo si, in scurt timp, cand ma uitam nevrand sa mai clipesc ca sa nu ratez o prima imagine, mi-au aparut in fata ochilor maretele, impunatoarele, nemuritoarele piramide. Facand si timpul sa para mic si neisemnat si legand parca pamantul de soare, piramidele iti dau un sentiment de om mare cand realizezi ca sunt construite de semeni de-ai tai si, in acelasi timp, un sentiment de om marunt, cand le simti cat sunt de impunatoare... Le-am vazut de aproape, apoi de departe, iar ultima oprire a fost la Sfinx, alta intalnire plina de emotii. De cate ori ochii ti se opresc asupra lor, nu poti sa nu te intrebi cum au reusit oameni de-ai tai sa le construiasca acum atatea mii de ani si ce le-a facut sa ramana atat de puternic si emotionant sa dainuie in fata vesniciei... Caci nimeni nu cred ca isi poate inchipui lumea fara ele!
O sa continui povestea intr-o alta zi, caci azi s-au intamplat prea multe ca sa poata sa incapa intr-o banala insiruire de cuvinte. Pana atunci mai arunc o privire pe pozele ce-mi stau marturie ca intradevar am trait privilegiul de a le vedea si imi ramane pentru mai tarziu prilejul de a le povesti...
Ma regasesc in fata Piramideloer... Inchid ochii si sunt langa ele. O camila si un beduin ma imbie sa fac cu ei o poza. La inceput dragut, vorbind ca majoritatea celor de aici limba rusa cu noi, din convingerea ca de acolo am venit, asa cum au facut-o cei mai multi dintre turisti. Apoi devin agasanti - si cu asta amintesc si partea care imi displace total aici - si oriunde vrei sa o iei te urmeaza si tot scad dintr-un pret anuntat la inceput, fara sa fie macar intrebati...
Piramidele si Sfinxul merita traite macar o data in viata! Oricat de mult ai citi despre ele, oricate documentare ai vedea, nu e la fel. Sfideaza timpul, iti incanta toate simturile si te fac sa nu mai observi nici ca te topesti cu totul, sub soarele neindurator si fara nici cea mai mica adiere de vant...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu