... Despre viata, pur si simplu

"Timpul vostru este limitat, aşa că nu-l irosiţi trăind în locul altcuiva. Nu fiţi prinşi în dogme, care înseamnă să trăiţi cu rezultatele gândirii altor oameni. Nu lăsaţi "zgomotul" creat de opiniile altora să vă distragă de la vocea voastră interioară. Şi, cel mai important, aveţi curajul să vă urmaţi inima şi intuiţia. Ele ştiu, cumva, ceea ce vreţi să deveniţi cu adevărat. Tot restul este secundar." Steve Jobs

... Cuvintele de mai sus sintetizeaza prea dureros de adevarat cum ar trebui sa vedem viata... Dar cati dintre noi au acest curaj, aceasta nebunie? Prea putini...

Suntem mai tot timpul inchisi in propriile noastre limite, create de societate, de spatiul in care traim, de oamenii care, cu voia sau fara voia noastra, ne influenteaza destinul intr-un sens sau altul. O hotarare luata intr-un moment, despre care simtim ca nu a fost cea mai buna decizie si poate ne impovareaza peste masura, dar ni se pare prea greu sa o luam in alta directie si infinit mai comod sa ramanem intre propriile noastre limite, desi deseori ne incomodeaza. Si ramanem asa.

Ironic, acum, cand scriu, la radio se aude o melodie ce ma urmareste si ea din timp in timp. Se numeste "One more try" si, de cate ori o ascult din intamplare, ma gandesc ca oricand am sansa sa schimb ce imi doresc in viata: profesia poate - pe care mi-am dorit-o intotdeauna, dar o credeam altfel ori eu ma credeam altfel in raport cu ea, ori locul unde traiesc sau felul in care o fac. Cu toate astea, de cele mai multe ori plec pe acelasi drum gandindu-ma ca mai am timp. Dar timpul nu iarta si nu se intoarce... Merge intr-o singura directie si eu trec cand prin el, cand peste el... Noi toti avem doar timpul de maine, pe cel de ieri nu-l mai avem si, cum scriam in postul trecut, ar fi atat de bine sa nu avem regrete! Dar toti avem, mai multe sau mai putine.

Prea putini traiesc exact viata pe care o vor, ca si cand ar fi un lux pe care nu ni-l permitem pentru ca ne e frica sa intindem mana si sa ne facem viata cum vrem, fara compromisuri, fara niciun fel de compromis... Ma urmaresc cuvintele lui incredibil de tare acum, cand toata lumea este afectata de o moarte anuntata... Si maine probabil ca iarasi le voi uita sau le voi vedea doar ca pe un frumos citat care spune prea direct care ar trebui sa fie rostul nostru in lume...

Trist, ar trebui sa facem toti ceva cu vietile noastre azi si sa nu asteptam un maine incert...